Marguerite Yourcenar - Poveste Albastra
3 Povesti scurte care iti ofera
o privire ca printr-o mica fereastra asupra unui crampei din viata
personajelor.
In "Intaia seara" am simtit
cum aproape ca insotesc cei doi tineri proaspat casatoriti in drumul
lor cu trenul prin frumoasa Elvetie spre locul unde aveau sa isi
petreaca luna de miere. Aproape ca eram si eu stingherita de linistea
care se asezase in compartimentul lor, pentru ca niciunul nu credea
ca are o linie destul de buna de deschidere a unei conversatii.
El traieste sentimentul
unui compromis prin casatorie, o alegere mai mult comoda decat
placuta ; isi proiecteaza un viitor tern alaturi de femeia care era
convins ca il va plictisi cat de curand si ii gaseste deja si mici
defecte fizice care il conving ca o vor indeparta de ea.
Ea, vrand sa fie sotia
perfecta, pedanta si inca timida.
Povestea se termina la
hotelul in care sotii isi vor petrece luna de miere, unde el primeste
o telegrama in care e instiintat ca o amanta de care se despartise
dar la care inca se gandea nostalgic, murise intr-un accident.
Povestea pe
mine m-a facut sa simt, aproape dureros esecul casatoriei lor,
casatorie probabil tipica pentru vremurile in care a fost scrisa.
Lipsa de comunicare si gandurile fiecaruia care zburau in cu totul
alta directie facea ca doi oameni care stau unul langa altul in
compartimentul unui tren sa fie totusi atat de departe unul de
celalalt.
Ce este interesant e ca aceasta scurta
poveste a fost scrisa initial de tatal autoarei, si revizuit si
publicat de aceasta. Trebuia sa fie un prim capitol al unui roman pe
care tatal nu a apucat niciodata sa il scrie.